Caini fara adapost

Hartia se face din lemn? Da, dar nu e chiar atat de simplu. Fiecare specie de copac creste intr-un anumit fel - aceasta determinand caracteristicile lemnului. Specialistii impart copacii, din punct de vedere al rezistentei in doua categorii: lemn de esenta tare, respectiv de esenta moale. Printre copacii de esenta tare amintim stejarul si artarul, acestea avand fibre de celuloza foarte scurte. Hartia obtinuta din lemnul acestor specii este considerata mai slaba calitativ, fiind mai dura decat hartia facuta din lemnul speciilor de esenta moale, care da hartie cu suprafata neteda si fina, buna pentru scris sau imprimat. Copacii de esenta moale cum ar fi pinul au fibre lungi iar hartia facuta din acestia este mult mai rezistenta. Aceasta hartie este ideala pentru impachetat avand o rezistenta mare, dar finisajul nu este atat de bun nu se preteaza pentru scris, imprimat. Vestea buna este ca fibrele din esenta moale pot fi amestecate cu fibrele din esenta tare si astfel putem obtine o hartie care sa aiba toate caracteristicile necesare: grad de alb ridicat, rezistenta sporita, suprafata fina. In cea mai mare parte hartia pe care o folosim zi de zi este facuta din amestecul celor doua esente. Dar, foarte important, hartia se poate produce si din f hartie care a fost reciclata sau din alte surse naturale, mai usor regenerabile, cum ar fi plantatiile de stuf. Celuloza, apa si energia sunt combinate pentru a obtine exact hartia de care avem nevoie: hartia pentru ziare o facem sa fie cat mai opaca (sa nu vedem de pe o parte pe cealalta) – adica vedem doar fotografiile, nu si starea vremii de pe cealalta parte; hartia pentru pungile din supermarket devine mai rezistenta iar cea pentru scris si imprimat mai fina. Chiar si hartia pentru carti e diferita, fiind mai usoara si cu un volum mai mare. Pentru inceput, tapinarii taie copacii; dupa ce acestia sunt inlaturati de pe locul de unde au crescut, se planteaza, sau cel putin asa ar trebui sa se faca de fiecare data, altii in loc. Padurea se reface, consumand dioxid de carbon si producand oxigen. Astfel se pastreaza habitatul animalelor salbatice si se contracareaza efectul de sera dat de excesul de dioxid de carbon. Bustenii sunt transportati la fabrica de hartie unde sunt trimisi la „curatat” pentru a indeparta coaja si orice alte impuritati care ar putea afecta calitatea hartiei. Apoi lemnul este taiat in bucati cat mai mici si se trece la extragerea pulpei de celuloza prin macerare. „Uscarea”, netezirea si taierea hartiei sunt, pe scurt, ultimele etape din procesul de fabricare a acesteia.

Hartia se face din lemn? Da, dar nu e chiar atat de simplu. Fiecare specie de copac creste intr-un anumit fel - aceasta determinand caracteristicile lemnului. Specialistii impart copacii, din punct de vedere al rezistentei in doua categorii: lemn de esenta tare, respectiv de esenta moale. Printre copacii de esenta tare amintim stejarul si artarul, acestea avand fibre de celuloza foarte scurte. Hartia obtinuta din lemnul acestor specii este considerata mai slaba calitativ, fiind mai dura decat hartia facuta din lemnul speciilor de esenta moale, care da hartie cu suprafata neteda si fina, buna pentru scris sau imprimat. Copacii de esenta moale cum ar fi pinul au fibre lungi iar hartia facuta din acestia este mult mai rezistenta. Aceasta hartie este ideala pentru impachetat avand o rezistenta mare, dar finisajul nu este atat de bun nu se preteaza pentru scris, imprimat. Vestea buna este ca fibrele din esenta moale pot fi amestecate cu fibrele din esenta tare si astfel putem obtine o hartie care sa aiba toate caracteristicile necesare: grad de alb ridicat, rezistenta sporita, suprafata fina. In cea mai mare parte hartia pe care o folosim zi de zi este facuta din amestecul celor doua esente. Dar, foarte important, hartia se poate produce si din f hartie care a fost reciclata sau din alte surse naturale, mai usor regenerabile, cum ar fi plantatiile de stuf. Celuloza, apa si energia sunt combinate pentru a obtine exact hartia de care avem nevoie: hartia pentru ziare o facem sa fie cat mai opaca (sa nu vedem de pe o parte pe cealalta) – adica vedem doar fotografiile, nu si starea vremii de pe cealalta parte; hartia pentru pungile din supermarket devine mai rezistenta iar cea pentru scris si imprimat mai fina. Chiar si hartia pentru carti e diferita, fiind mai usoara si cu un volum mai mare. Pentru inceput, tapinarii taie copacii; dupa ce acestia sunt inlaturati de pe locul de unde au crescut, se planteaza, sau cel putin asa ar trebui sa se faca de fiecare data, altii in loc. Padurea se reface, consumand dioxid de carbon si producand oxigen. Astfel se pastreaza habitatul animalelor salbatice si se contracareaza efectul de sera dat de excesul de dioxid de carbon. Bustenii sunt transportati la fabrica de hartie unde sunt trimisi la „curatat” pentru a indeparta coaja si orice alte impuritati care ar putea afecta calitatea hartiei. Apoi lemnul este taiat in bucati cat mai mici si se trece la extragerea pulpei de celuloza prin macerare. „Uscarea”, netezirea si taierea hartiei sunt, pe scurt, ultimele etape din procesul de fabricare a acesteia.

Toleranta si intoleranta

Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, a modului său de gândire şi de comportare, precum şi a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.). Toleranta inseamna bunul simt de a nu fi egoist si a intelege ca ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume.

Regulamentu salii 42

Regulamentul: 1 Sa nu deranjam ora; 2 Sa se stearga tabla inainte sa intre profesorul la ora; 3 Sa mergem la ore; 4 A nu injura; 5 Sa pastram curatenia; 6 Sa nu scriem pe banci; 7 Sa nu ne batem;